Săptămâna asta s-au lansat în China trei telefoane care ar fi părut science-fiction acum câțiva ani: Redmi K100 și Vivo Y600, ambele cu 10.000 mAh, plus iQOO Neo 12 cu 9.000 mAh. Huawei a venit și el cu Enjoy 100 Pro Max, care are 8.800 mAh. Iar pentru noiembrie se zvonește un Realme 17 Pro tot cu 10.000 mAh.
Pentru comparație, Samsung Galaxy S25 Ultra are 5.000 mAh. Deci chinezii pun aproape dublu, în telefoane care nu sunt cu mult mai groase. Cum reușesc?
Siliciu în loc de grafit
O baterie litiu-ion are două “părți” între care se plimbă ionii de litiu când o încărcați și o descărcați. Una dintre ele, anodul, e făcută de decenii din grafit. Problema e că grafitul a ajuns la limită: poate stoca teoretic cam 372 mAh pe gram.
Siliciul, în schimb, poate stoca teoretic în jur de 4.200 mAh pe gram, de aproape 10 ori mai mult. Așa că producătorii au început să amestece siliciu în anod, iar rezultatul se numește baterie siliciu-carbon.
Nu e o tehnologie complet nouă, ci o evoluție a bateriei litiu-ion pe care o aveți deja în telefon. În practică, câștigul nu e de 10 ori, ci de aproximativ 10–20% densitate energetică în plus. Adică în același volum încape mai multă baterie.
Atunci de ce nu folosesc baterii doar din siliciu?
Pentru că siliciul are un mare defect: se umflă. Când se încarcă complet, siliciul pur își poate mări volumul de până la 3 ori (+300%). Grafitul se umflă doar cu vreo 10%. Într-un telefon, unde fiecare zecime de milimetru e calculată, o baterie care se umflă așa e o problemă serioasă.
Aici intervine carbonul: ține structura laolaltă, limitează umflarea și face bateria mai stabilă. O baterie siliciu-carbon bine făcută se umflă cam cu 10–20%, aproape ca una clasică. Cu cât e mai mult siliciu în amestec, cu atât crește capacitatea, dar și problemele.
Unde e compromisul?
Nimic nu e gratis. Bateriile siliciu-carbon au câteva minusuri pe care producătorii nu le pun pe afiș:
- Se pot degrada mai repede. Un inginer de baterii citat de 9to5Google spune că pierd capacitate mai rapid în primii 2–3 ani decât bateriile clasice. Diferența depinde mult de cât siliciu conțin.
- Încărcarea foarte rapidă le solicită mai mult. De aceea unii producători limitează temperatura sau viteza de încărcare ca să le protejeze.
- Sunt mai scumpe de produs, motiv pentru care au apărut întâi pe flagship-uri. Acum ajung și pe telefoane de buget, cum e Vivo Y600, la 1.999 de yuani.
Nu înseamnă că sunt periculoase sau „experimentale”. Xiaomi, OnePlus, Honor, Oppo și Vivo le folosesc de ceva vreme pe modelele de top. Doar că tehnologia e încă tânără, iar comportamentul pe termen lung îl vom vedea în timp.
De ce Samsung și Apple nu le folosesc (încă)?
Pe lângă grija pentru durata de viață, mai e un motiv foarte practic: transportul. În SUA, o celulă de baterie de peste 20 Wh e tratată ca „marfă periculoasă” la transport. O baterie de 5.000 mAh are cam 19,4 Wh, deci telefoanele de azi sunt deja la limită.
O baterie de 10.000 mAh are aproximativ 39 Wh. Producătorii ocolesc regula împărțind bateria în două celule mai mici, așa cum face OnePlus 13, dar asta complică designul.
Ce înseamnă asta pentru voi, dacă cumpărați din România
Aici e partea cu adevărat interesantă. Versiunile globale ale acestor telefoane au uneori baterii mai mici decât cele din China, tocmai din cauza reglementărilor. Xiaomi a spus deja că seria 18 Pro ar putea avea în alte regiuni baterii ceva mai mici decât în China. Nothing a făcut ceva similar: același Phone (3) are 5.500 mAh în India și e vândut cu 5.150 mAh în alte țări, cu aceeași baterie fizică, limitată din software.
Deci, dacă vedeți „10.000 mAh” într-o știre din China, verificați capacitatea exactă a versiunii vândute în Europa înainte să cumpărați.
Și câteva sfaturi ca bateria să țină mai mult, fie ea siliciu-carbon sau clasică:
- activați limita de încărcare la 80–90%, dacă telefonul are opțiunea
- nu lăsați telefonul la încărcat în soare sau în mașină vara
- folosiți încărcarea ultrarapidă când chiar vă grăbiți, nu în fiecare noapte
Merită?
Dacă sunteți genul care ajunge seara cu telefonul la 10%, un model cu 9.000–10.000 mAh vă poate schimba viața: două zile de folosire normală nu mai sunt o promisiune de marketing. Dacă vă păstrați telefonul 4–5 ani, merită să așteptați primele teste de durabilitate pe termen lung.
Voi ce preferați: o baterie uriașă azi sau una care își păstrează capacitatea cât mai mult timp?
Surse: Android Authority, 9to5Google